Dorul

Of, inimioară
Of, inimioară
de ce mi se pare
că noaptea-i mare
și drumu-i lung?

Mă ții de veghe
chiar și peste poate
și-atunci socoate
unde-o s-ajung?

Of inimă, tu n-ai minte de loc
nu-mi dai tihnă nici noapte nici zi
Of inimă, câte ofuri tot strâng
când mă faci ba să râd, ba să plâng
Lai la la lai ...

Of, inimioară
mi-ai luat cântatul
mi-ai dat oftatul
de mii de ori

M-am luat de gânduri
vorbesc chiar cu mine
numai de tine
din noapte-n zori

Of inimă, tu n-ai minte de loc
nu-mi dai tihnă nici noapte nici zi
Of inimă, câte ofuri tot strâng
când mă faci ba să râd, ba să plâng
Lai la la lai ...

Of, inimioară
păi n-am altă cale
și merg agale
pe unde știi

Mă vede lumea
și îmi știe gândul
că nopți de-a rândul
pe drum mă ții

Of inimă, tu n-ai minte de loc
nu-mi dai tihnă nici noapte nici zi
Of inimă, câte ofuri tot strâng
când mă faci ba să râd, ba să plâng
Lai la la lai ...