La Gardul Cu Harțapele

La gardul cu harțapele
Nu-i nici hat și nici nuiele
Ci-i o sârmă înghimpată
Și portița îi legată
Legată cu sfoară-n zece
Să nu poată nimeni trece
Ca să intre în ogradă
Pe vecină ca s-o vadă

Vai vecina mea săraca
Bea de când i-o murit soacra
Și tare o mai jeleste
Păhăruțul când golește
Dar cât are sticla plină
Caută-ntruna pricină
Că mitruț-al ei săracul
Fuge de nu-și vede capul

Și strigă pe după șură
Măi nevastă tare-n gură
Ți s-o îngroșat obrazul
Și ne-o năpădit necazul
Ce mă fac eu vai de mine
Că ne-am făcut de rușine
De rușinea satului
N-avem în ograd-un pui

N-avem în ograd-un pui
Nici să bat a gard un cui
Dar sticluțe câte vrei
Pe ce boala le mai iei
Taci mitruță tu nu știi
Că eu beau pe datorie
Și mi-oi plăti datoria
La toamnă când strângem via