Chemarea Mării

Când se lasă peste mare înserarea
În amurg îți pare totul nemișcat
Și o liniște de basm cuprinde zarea
Când înserarea peste mare s-a lăsat

Mii de greieri cântă-n iarbă o simfonie
Și-o ascultă licuricii spectatori
Și-n decoru-acesta plin de poezie
Un băiat oferă dragei sale flori

Și-n apa mării
De pe întregul litoral
Se-ascund în valuri
Mărgele de cristal
La la la la

Când se lasă peste mare vălul nopții
Și pe chei apar podoabe de argint
Sub neonul care arde-n fața porții
Vin zeci de fluturi și-ntr-un dans vioi se prind

Undeva se-aude un cântec de chitară
Care-l murmură cei doi îndrăgostiți
Azi petrec la mare cea din urmă seară
Și pe bancă se sărută fericiți

Și-n apa mării
De pe întregul litoral
Se-ascund în valuri
Mărgele de cristal
La la la la