Nici Un Pas Înapoi
Underman
4:11Raze de lumină mă caută insistent Vin de la serviciu se pune roșu oricum sunt lent În dreptul meu o dacie dă stop câteva secunde Asta e ceva obișnuit la noi pe aici aproape oriunde Doar că are pe geam o poză cu cineva ce-mi pare cunoscut Și a trecut ceva timp de când nu l-am mai văzut Genul acela de imagine cu dungă neagră în diagonală Și tipul de pe ea a-și putea să jur că-l știu din scoala generală El să fie oare ce a pățit poate totuși nu este el ci un alt destin nenorocit Se face verde intru pe alee cu gândul la omul din geam Exact în locul ăsta a fost ultima dată când l-am văzut acum mai bine de un an Amintiri și jocuri oameni de ai noștrii și locuri Doar am crescut împreună încolțit de aceste blocuri Sunt trist și totuși nu-mi dau seama de ce ar durea Poate că totuși nu este el și eu bat câmpii aiurea Ajung acasa și ai mei mă întreabă ce ai Le spun că am văzut o poză cu doliu și cineva care semăna cu mihai Încep să meditez când am apreciat ultima dată zorii dimineții Ce căutam pe pământ și care este sensul vieții Uitam să apreciem îngesuiți în acest orășel Atâtea gânduri și totuși poate nu este el și eu mă-nșel Am îngropat după câteva zile la mine în dormitor Imaginea și gândul care au rezultat atunci la acel semafor Mai târziu fără prea mult menajament impresia mea s-a confirmat Mihai murise într-un accident recent Mă gândesc la cei care au plecat la cer și nu știu ce să le cer Ce scurtă e viața și eu habar nu am să o apreciez Asta este soarta nu ii te poți opune Pentru destin noi nu suntem nume Ci doar un mare șir de umbre Adorm cu capul în pernă căci noapte mă atinge Și simt în jurul meu realitatea cum parcă treptat se stinge Mă văd pe un teren de joacă să tot fim vreo zece Și printre ei îl văd și pe mihai nu mai înțeleg ce se petrece Dar ne prindem în joc și alergam la minge Ne prăpădim de râs parcă suntem copii din nou nimic nu ne atinge Suntem vioi și plini de viață De mult n-am mai trăit o senzație cel puțin așa la fel de frumoasă Parcă trec ore în șir și nimeni nu se opune Dar la un moment dat trebuie să ne oprim pentru că soarele apune Ne strângem în cercul de rămas-bun pentru data viitoare Mă uit la cei din jur și observ cu stupoare Că nu reușesc să le deslușesc chipul lor cât încerc Și nu știu de ce dar parcă îmi aduc aminte de imagini cu unii în cer Îmi dau seama că doar chipul lui mihai îl remarc Zâmbește este liniștit și mă privește ca pe un om drag Îi spun mihai te rog să mă ierți nu știu ce mi-a venit Dar acum recent eu am avut impresia că tu ai murit Cât de tâmpit să fiu te rog înca o dată să mă ierți Nu știu de unde naiba am tras eu concluzia asta poți să mă cerți Și el începe să râdă și îmi spune liniștit Ei nu vezi că sunt plin de viață cum să fi murit Se întoarce și pleacă zâmbind părăsind terenul Și rămân alături de ceilalți cărora nu le înțelegeam încă felul Zâmbesc și încep să le povestesc și lor ce gafă am făcut Crezând că mihai mort și cum m-am înșelat eu atât de ușor Când colo el este plin de viață Uite cum ne jucam împreună toți încă de azi-dimineață Unu' de față se aproprie tot nu mă lasă să îi văd fața Mă atinge pe umăr și îmi spune asta în cele din urmă să știi că tu nu te-ai înșelat Mihai a murit doar că el încă nu a aflat Și tresar și parcă sunt sloi de gheață Astfel de vise am mereu nu este prima dată Mihai mi-a fost coleg de școală Și asta chiar este o poveste din aceia reală