Timpul Întâilor

Vă chem,
Vă îndemn.
Să dezlegați blestem,
Blestem de neam
Etern!

Pentru cei ce sălășluiesc în umbră,
Pentru cei ce nu vor să se-ascundă.
Pentru ce ce-n cerc închis preumblă
Și nu mal văd luminia cea din urmă.
Pentru toți ce vor ca să răzbată,
Pentru toți ce ne vor să se-abată.
Pentru voi ce-n abis săriți
Ca să renașteți reîintegiți!

Adeverește-mi, Soare!
Siguripsită cale!
Către ceruri văznesit!
Reînveșmântat, primenit!

Vă chem,
Vă îndemn.
Să dezlegați blestem,
Blestem de neam
Etern!

Voi, făuritori ce trei zări adună,
Ce a fost și este, cu tot ce va să vină.

Făuritori pășesc pe nori, făuritori...
Șolomonari se înalță-n zbor, făuritori...

Într-o clipă de-ați ferecat
Tot ces-a plăsmuit vreodat',
Cu ultimul cuvănt ce-a fost rostit
O lume nouă ați săvârșit.

Adeverește-mi, Soare!
Siguripsită cale!
Către ceruri văznesit!
Reînveșmântat, primenit!

Pentru cei ce sălășluiesc în umbră,
Pentru cei ce nu vor să se-ascundă.
Pentru ce ce-n cerc închis preumblă
Și nu mal văd luminia cea din urmă.
Pentru toți ce vor ca să răzbată,
Pentru toți ce ne vor să se-abată.
Pentru voi ce-n abis săriți
Ca să renașteți reîintegiți!